Standard al siguranței rutiere la nivel european și mondial, testele Euro NCAP sunt un aspect de care tot mai mulți clienți țin cont la achiziția unei mașini. Dacă cele mai noi modele trebuie să răspundă unor criterii din ce în ce mai stringente, piața de second-hand beneficiază și ea de creșterea graduală a nivelului de siguranță. Cu cât mai multe exemplare cotate cu cinci stele ajung în parcurile auto, cu atât mai mari sunt șansele ca bilanțul accidentelor rutiere, la nivel național, să înregistreze mai puține victime.
Care este istoria testelor Euro NCAP
Această metodă standardizată de verificare a nivelului de siguranță oferit de masinile noi a fost inițiată în anul 1997, prin efortul comun al mai multor autorități naționale, precum Administrația Rutieră Suedeză, Departamentul de transport al Marii Britanii, Federația Internațională de automobilism și Comisia Europeană. Euro NCAP are sediul la Bruxelles, Belgia, și este o organizație non-profit care invită producătorii de mașini să pună la încercare nivelul de siguranță al modelelor nou lansate, în mod voluntar. Modelul inițial pentru metodologia de testare a fost luat de peste Ocean, unde Administrația Națională pentru Siguranța Traficului deja pusese în practică o metodologie de testare începând cu 1979.
Strictețea oficialilor și experților organizației Euro NCAP a fost contestată de producătorii auto, la început, dar încă din primul an a existat un model care a obținut patru stele: Volvo S40. A mai fost nevoie de patru ani pentru ca a doua generație de Renault Laguna să stabilească etalonul de excelență la testele Euro NCAP, prin rezultatul de cinci stele. Astăzi, niciuna dintre cele două mașini nu ar mai putea fi cotată cu punctajul maxim, din cauza înăspririi anuale a normelor după care sunt judecate modelele. Exemple elocvente în acest sens sunt introducerea testului pentru protecția copiilor de 18 luni, cu ajutorul sistemelor ISOFIX de prindere a scaunelor sau introducerea impactului cu spatele, în 2009.
La ce probe sunt supuse mașinile
Cu toate că ne-a obișnuit cu o clasificare generală a modelelor testate, Euro NCAP analizează performanțele acestora după o grilă complexă de analiză. În general, mașinile supuse testelor trebuie să treacă prin următoarele probe:
- protecția pasagerilor adulți, cu o pondere de 40% din scorul general;
- protecția pasagerilor copii, cu o pondere de 20% din scorul general;
- protecția pietonilor, cicliștilor și motocicliștilor, cu o pondere de 20% din scorul general;
- protecția oferită de sistemele active de siguranță, cu o pondere de 20% din scorul general.
Cea mai cunoscută dintre probele la care sunt supuse automobilele este impactul frontal cu un punct fix deformabil. Impactul produs la o viteză de 64 km/h afectează 40% din suprafața de contact a mașinii. Impactul lateral se face fie în ușa șoferului, la 50 km/h, cu un element deformabil, fie prin proiectarea mașinii într-un stâlp solid, la 32 km/h. Testarea pentru siguranța pietonilor implică simularea impactului cu capota, la 40 km/h.
Recent, a fost introdusă o probă în poligon, care pune la încercare sistemele de frânare autonomă, în scenarii cu pietoni, bicicliști și cu vehicule care se deplasează în același sens. Rezultatul final comunicat de Euro NCAP este valabil doar pentru versiunile de bază ale vehiculelor, fără dotări opționale ce ar putea influența pe moment prestația, fără a se regăsi în echiparea tuturor mașinilor vândute.
Printre modelele care au obținut cinci stele la testele Euro NCAP, dotate doar cu echipamente standard, începând cu 2015, se numără: Mazda CX-3, Hyundai i20, Suzuki Vitara, Suzuki Ignis, Volkswagen Polo, Ford Fiesta, Nissan Micra, Seat Ibiza, Citroen C3, Renault Clio, Peugeot 208, Skoda Citigo, Audi A1, Mini Clubman, Honda Jazz, Jaguar XF, Mercedes-Benz E-Class, Volkswagen Arteon, Kia Stinger, BMW Seria 5, Volvo S90, Renault Megane, Alfa Romeo Giulietta sau VW Golf.
Care este efectul testelor Euro NCAP
Folosite ani de zile de producătorii auto ca vehicul de marketing, testele Euro NCAP au o autoritate incontestabilă, dar nu duc lipsă de contestatari. Principalul reproș care li se aduce acestora este importanța tot mai mare a sistemelor electronice de securitate pasivă și activă. La polul opus, aceste echipamente sunt creditate cu o contribuție vitală în evitarea efectivă a unui accident, fapt ce tinde să devină la fel de important ca protecția asigurată în momentul impactului propriu-zis.
O altă critică adusă metodologiilor de testare este legată de viteza mică la care se efectuează probele, dar Euro NCAP nu ar putea garanta stelele acordate în mediul de laborator și în cazul accidentelor extreme, provocate la viteze cu mult peste cele legale și în condiții greu de anticipat. În ciuda contestatarilor, fie ei producători auto sau clienți, studiile au scos la iveală efectele pozitive ale testelor Euro NCAP în creșterea nivelului de siguranță a șoferilor și pasagerilor europeni.
De exemplu, 80% din șoferii din șase orașe suedeze care au făcut trecerea de la o mașină fără alertă pentru purtarea centurii la una dotată cu acest dispozitiv s-au conformat avertizării. Între 2009 și 2011, statisticile germane au arătat o reducere de 35% a rănilor fatale înregistrate în rândul pietonilor, efect datorat mașinilor cu un scor Euro NCAP de cel puțin 22% la acest capitol. Nu în ultimul rând, încă din anul 2000, mașinile de cel puțin patru stele erau creditate cu un plus de 30% la protecția pasagerilor.
Cu toate că nu garantează nicidecum accidente fără urmări tragice, testele Euro NCAP au schimbat enorm modul în care ne raportăm la siguranța auto. Informațiile de mai sus te vor ajuta să te orientezi mai bine în alegerea unui model rulat cu istoric bun.
Credit foto: Shutterstock
Pasionat de noutățile din industria auto, dar și de povestea fascinantă a automobilului, Gabriel nu își pierde niciodată curiozitatea. În articolele scrise de el găsești ponturi utile, descrieri amănunțite și analize comparative, pentru ca alegerea viitoarei tale mașini să fie una inspirată. Tot Gabriel îți oferă ghiduri de întreținere corectă a mașinii, pentru o valoare mai bună la revânzare.
