Importanța echilibrului amestecului de aer și combustibil este foarte mare, pentru funcționarea optimă a unui automobil modern. Dacă funcționarea galeriei de admisie respectă același principiu de la apariția motorului cu ardere internă, sistemele moderne de injecție, prevăzute cu unități de management electronic, au reușit să ducă mai departe eficiența ciclului motor. Atunci când o serie de factori externi sau interni perturbă desfășurarea normală a fazelor de aprindere a amestecului dintre combustibil și aer, precum și a vitezei cu care se desfășoară întregul proces, comportamentul mașinii devine imprevizibil. Un motor afectat de detonație va funcționa cu puternice fluctuații de cuplu, va polua excesiv și va avea un consum de carburant neobișnuit de mare. În cele de mai jos, trecem în revistă atât cauzele acestui fenomen, cât și modul în care poate fi evitată detonația.
Vezi 👉 AICI oferta noastră de AUTOTURISME
Cum se desfășoară detonația
Reacție chimică declanșată de autoaprinderea amestecului dintre benzină și aer, detonația este un proces specific propulsoarelor pe motorină, nicidecum celor Otto. Avem de-a face, așadar, cu o anomalie manifestată prin creșterea nefirească a temperaturii din camera de ardere a fiecărui cilindru, cifrată peste limita de autoaprindere. Detonația este caracterizată de avansarea flăcărilor către cilindrii motorului într-o manieră neuniformă, ce dereglează ciclul motor. Mai exact, atunci când amestecul de aer și benzină se autoaprinde indiferent de momentul scânteii produse de bujii, cilindrii, pistoanele sau bujiile sunt solicitate la valori aflate mult peste limita de anduranță prescrisă de producător. Având în vedere că pistoanele unui motor sunt proiectate să reziste unei temperaturi cuprinse între 400 și 600 de grade Celsius, în momentul injecției desfășurate normal, putem intui efortul la care este supus motorul pe parcursul detonațiilor. Astfel, elementele din blocul motor ajung să fie supuse unor procese severe de deteriorare, uneori ireversibile, cum ar fi deformările sau topirea.
Vezi categoria noastră de ▶ CAMIOANE
Care sunt cauzele fenomenului
Cu peste 9.000 de piese, un automobil reprezintă un ansamblu complex, a cărui funcționare optimă depinde de o bună mentenanță, pe întreaga durată de exploatare. Dintre toate subansamblele de sub capotă, doar câteva pot declanșa direct sau indirect fenomenul detonației. Printre defecțiunile și fenomenele care pot duce la această perturbare în comportamentul unei mașini se numără:
- disfuncțiile bujiilor: funcționarea motorului într-un regim de detonație sever poate fi generată de bujiile al căror izolator este fisurat sau chiar spart. O altă problemă a acestor componente, ce poate fi pusă în legătură cu detonațiile, este uzura electrodului central, din cauza căreia este nevoie de schimbarea bujiilor. Nu de puține ori, această operațiune se face în neconcordanță cu recomandările producătorului, ceea ce duce la menținerea sau chiar la agravarea fenomenului de detonație.
- cilindrii cu depuneri: nu doar supapele și injectoarele pot fi afectate de depunerile de tip PFI (Port Fuel Injection), ci și cilindrii. Cauza acestora este folosirea unui carburant de slabă calitate cu o cifră octanică redusă, ce nu rezistă optim la procesul de ardere și generează resturi. Odată depuse pe pereții cilindrului, aceste reziduuri stânjenesc mișcarea pistonului în cilindru, dereglând procesul de compresie și raportul dintre temperatura motorului și cea din camera de ardere.
- avansul prea mare la scânteie: acesta este unul dintre apanajele mașinilor asupra al căror motor s-a intervenit în mod neprofesionist, cu scopul de a mări performanțele. Un propulsor afectat de această problemă va manifesta detonația pistoanelor, din cauza creșterii anormale a temperaturii amestecului de combustibil și aer, la sfârșitul comprimării din cilindri. De multe ori, avansul la scânteie este asociat cu un raport de comprimare ridicat.
Vezi categoria noastră de 👉 AUTOUTILITARE
Cum poate fi controlată detonația
Reducerea acestui efect a reprezentat o preocupare pentru producătorii auto, astfel că aceștia au prevăzut propulsoarele cu un senzor de detonație. Acesta este montat în blocul motor, fie în dreptul cilindrilor, fie în chiulasă. Rolul senzorului de detonație este acela de a detecta vibrațiile din cilindru, cu ajutorul unui cristal piezoelectric, conectat la o masă seismică. Vibrațiile transmise masei seismice, care apasă pe elementul piezoelectric, produc o tensiune electrică. Unitatea ECU a propulsorului preia această tensiune sub forma unui semnal venit de la senzorul de detonație, iar în funcție de informația recepționată, acesta corectează amplitudinea avansului la aprindere, în funcție de proprietățile combustibilului.
Dacă un motor cu patru cilindri folosește un singur senzor de detonație, în cazul celor cu șase sau cu opt cilindri în V, este nevoie de doi sau chiar de patru senzori. În cazul motoarelor supraalimentate cu ajutorul unui compresor mecanic sau al unei turbine, modulul ECU acționează și pentru reducerea presiunii aerului comprimat. Astfel, temperatura și presiunea din cilindrii motorului ating valori normale, iar rularea mașinii se face într-un regim echilibrat, fără zgomotele parazitare asociate cu bătăile motorului, venite de sub capotă.
Detonațiile sunt un fenomen neglijat de mulți șoferi, dar acestea pot afecta buna funcționare a oricărei mașini. Acum știi cum apar aceste probleme și le poți identifica din timp, pentru a evita distrugerea pistoanelor, supapelor și bujiilor.
Credit foto: Shutterstock
Pasionat de noutățile din industria auto, dar și de povestea fascinantă a automobilului, Gabriel nu își pierde niciodată curiozitatea. În articolele scrise de el găsești ponturi utile, descrieri amănunțite și analize comparative, pentru ca alegerea viitoarei tale mașini să fie una inspirată. Tot Gabriel îți oferă ghiduri de întreținere corectă a mașinii, pentru o valoare mai bună la revânzare.
