În zilele noastre, tot mai multe persoane aleg să cumpere o mașină în leasing, atrase fiind de vasta ofertă de autoturisme disponibile pe piață, dar și de flexibilitatea pe care un astfel de serviciu o oferă.
În cadrul unei operațiuni de leasing, o parte denumită locator-finanțator transmite dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, către cealaltă parte, denumită locatar-utilizator, contra unei plăți periodice care poartă și numele de rată de leasing.
În cele ce urmează, vom explica ce este leasingul și vom prezenta principalele avantaje și dezavantaje ale unei astfel de operațiuni, fie că este vorba despre un autoturism nou, fie de unul second-hand.
Cadru legislativ pentru contractul de leasing
Părțile contractului
Tipuri de contracte de leasing
Diferența dintre cele două tipuri de contracte
Două situații contractuale
Obligațiile finanțatorului
Obligațiile utilizatorului
Răspunderea părților
Cum poate înceta un contract de leasing
Cadru legislativ pentru contractul de leasing
OG 51/1997 sau legea leasingului reglementează contractul de leasing și îl definește drept acel contract în care o parte denumită locator transmite dreptul de folosință asupra unui bun, pentru o perioadă determinată, iar în schimbul acestui drept, cealaltă parte, denumită și locatar, se obligă să plătească o sumă lunară de bani, denumită și rată de leasing.
Tot în lege se mai precizează că, la sfârșitul perioadei de leasing, locatorul este obligat să respecte dreptul de opțiune a locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi perioada contractului de leasing sau de a înceta definitiv raporturile contractuale.
Părțile contractului
Indiferent de natura sa, în orice contract de leasing sunt implicate două părți, care sunt denumite finanțator, respectiv utilizator.
Finanțatorul
Este acea parte a contractului care transmite dreptul de folosință a bunului către utilizator. Totuși, calitatea acestuia de proprietar asupra bunului care face obiectul contractului de leasing nu este obligatorie, iar în cazul în care finanțatorul nu deține respectivul autoturism, acesta poate să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu un furnizor. Acest raport contractual nu îl privește însă pe utilizator și se desfășoară strict între finanțator și furnizor.
Potrivit OG 51/1997, finanțatorul poate funcționa în parametri legali doar dacă este o societate de leasing.
Utilizatorul
Utilizatorul este persoana care beneficiază de bunul ce face obiectul contractului și care, la finalul acordului, poate să opteze pentru a-l cumpăra. În schimbul acestuia, utilizatorul va plăti valoarea reziduală.
Tipuri de contracte de leasing
Tot în legea leasingului se precizează că există două tipuri de contracte de leasing, respectiv: contract de leasing financiar și contract de leasing operațional.
Contract de leasing financiar
În cadrul acestui tip de acord, utilizatorul are opțiunea de a deveni proprietar asupra bunului care face obiectul contractului, după plata tuturor ratelor de leasing și a valorii reziduale.
Contract de leasing operațional
Leasingul operațional este un acord mai puțin utilizat în țara noastră, care se aseamănă într-o foarte mare măsură cu contractul de închiriere. În cadrul unui contract de leasing operațional, nu poate fi vorba despre o rată a dobânzii, ci despre o rată lunară, denumită și chirie, care își va modifica valoarea în funcție de gradul de depreciere a mașinii, dar și de marja de profit a companiei de leasing.
De asemenea, la sfârșitul contractului de leasing operațional, utilizatorul nu va avea opțiunea de a deveni proprietar al autoturismului, acesta având obligația de a-l returna furnizorului. Totuși, există companii de leasing care îi pot permite utilizatorului să intre în posesia autoturismului, în schimbul unui preț negociat între cele două părți.
Citește și: Top 5 breakuri din clasa compacta
Diferența dintre cele două tipuri de contracte
Pentru a înțelege diferențele dintre leasingul operațional și cel financiar, trebuie să discutăm despre condițiile principale ale unui astfel de document și despre cum sunt acestea implementate în cadrul acordului.
Dreptul de proprietate
Primul criteriu care diferențiază un contract de leasing financiar de unul operațional este dreptul de proprietate. O persoană care își dorește să încheie un contract de leasing, iar la sfârșitul acestuia să aibă opțiunea de a păstra bunul, va trebui să aleagă varianta unui acord financiar.
Pentru persoanele care nu își doresc să păstreze autoturismul, ci ar prefera, mai degrabă, înlocuirea acestuia cu un model mai nou, de îndată ce contractul s-a încheiat, ar trebui să opteze pentru un leasing operațional.
Costuri
În cazul unui contract de leasing financiar, utilizatorul va trebui să achite un avans și o rată cu o dobândă variabilă, care se va schimba în funcție de dobânzile de referință sau de deprecierea valorii mașinii. În schimb, pentru leasingul operațional, utilizatorul nu va trebui să achite un avans, ci va avea de plătit doar o rată lunară fixă.
Responsabilități
În cazul unui leasing financiar, clientul este responsabil în totalitate de reparațiile și operațiunile de mentenanță necesare pentru mașină. De asemenea, tot utilizatorul se va ocupa, pe cheltuiala proprie, de plata asigurărilor, a taxelor de drum, dar și de operațiuni de schimbare a anvelopelor.
Pentru leasingul operațional, utilizatorul poate folosi bunul finanțat fără a-și mai asuma vreun risc, întrucât toate responsabilitățile și cheltuielile generate de mașină vor fi gestionate de către firma de leasing.
Două situații contractuale
După cum spuneam mai devreme, în cadrul unui contract de leasing, finanțatorul poate sau nu poate fi proprietarul autoturismului care face obiectul acordului. Totuși, în funcție de dreptul de proprietate al acestuia, pot exista două situații.
Finanțatorul este proprietarul bunului
În cazul în care societatea de leasing care încheie contractul este și proprietarul autoturismului, operațiunea se poate încheia foarte simplu, atunci când există acordul ambelor părți.
Finanțatorul nu este proprietarul bunului
În cazul în care firma care intermediază operațiunea de leasing nu are în proprietate obiectul contractului, sunt necesare două operațiuni.
Pentru prima, utilizatorul va trebui să depună o cerere în care își exprimă dorința de a primi bunul, iar finanțatorul va încheia un contract de vânzare-cumpărare cu un furnizor, în urma căruia obține dreptul de proprietate pentru acel autoturism.
După îndeplinirea acestui procedeu, se va putea perfecta operațiunea de leasing financiar între finanțator și utilizator, fără a implica beneficiarul bunului în relația cu furnizorii.
Obligațiile finanțatorului
În articolul 9 al Ordonanței 51/1997 se precizează și obligațiile finanțatorului, respectiv:
- Să respecte dreptul utilizatorului de a-și alege propriul furnizor de bunuri;
- Să încheie contractul de leasing cu furnizorul ales de utilizator, în condițiile formulate de acesta;
- Să încheie contractul de leasing cu utilizatorul și să îi transmită acestuia toate drepturile ce derivă din documentul de vânzare pe care finanțatorul l-a încheiat cu furnizorul, fără a include dreptul de proprietate asupra bunului. De menționat este faptul că în urma acestei acțiuni, utilizatorul va putea reclama direct furnizorului orice problemă privind calitatea bunului primit, livrarea sau asistența tehnică;
- Să se asigure că utilizatorul va beneficia de liniștita folosință a bunului care face obiectul contractului, cu toate că finanțatorul păstrează dreptul de dispoziție asupra bunului;
- Să-i respecte utilizatorului dreptul de a cumpăra bunul, prelungi contractul de leasing sau încheia acordul;
- Să pună utilizatorului la dispoziție bunul care face obiectul operațiunii de leasing.
Citește și: Top 3 cele mai noi SUV-uri lansate pe piata
Obligațiile utilizatorului
În cadrul contractului de leasing, și utilizatorul are anumite responsabilități, atât înainte de semnarea propriu-zisă a documentului, cât și după. Iată care sunt acestea:
- Să efectueze recepția bunului și să primească bunul;
- Să respecte întocmai instrucțiunile oferite de furnizor în ceea ce privește exploatarea bunului primit;
- Să asigure instruirea propriu-zisă a personalului ce urmează să folosească bunul respectiv;
- Să ceară acordul finanțatorului de fiecare dată când își dorește să greveze cu sarcini bunul ce face obiectul leasingului;
- Să ceară acordul finanțatorului de fiecare dată când dorește să schimbe locul declarat al bunului;
- Să solicite acordul finanțatorului atunci când aduce modificări bunului ce face obiectul contractului;
- Să respecte contractul de leasing și să plătească toate sumele datorate, potrivit acestuia;
- Să-și asume toate riscurile survenite din folosirea bunului în mod direct, inclusiv riscul pierderii, avarierii sau distrugerii totale a bunului din cauze fortuite. În oricare din aceste situații, utilizatorul va achita în continuare ratele de leasing, până la achitarea integrală a tuturor ratelor;
- Să restituie bunul conform condițiilor din contractul de leasing;
- În cazul unei tulburări a dreptului de proprietate venită din partea unui terț, utilizatorul are obligația de a-l informa pe finanțator în timp util.
Răspunderea părților
În Capitolul IV din OG 51/1997 se reglementează și răspunderea părților, din care rezultă următoarele:
- În cazul în care utilizatorul nu își exercită obligația de a primi bunul, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing;
- În situația în care utilizatorul nu își plătește integral rata stabilită în contract pe parcursul a două luni consecutive, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing. În cazul în care acordul este reziliat, utilizatorul va trebui să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate până la data la care bunul va fi restituit;
- Dacă finanțatorul nu respectă dreptul de opțiune a utilizatorului în ceea ce privește cumpărarea bunului după expirarea contractului, cel dintâi are varianta de a cere daune sau poate solicita instanței de judecată să pronunțe o hotărâre judecătorească, ce va ține loc de act de vânzare.
Cum poate înceta un contract de leasing
Există mai multe situații care atrag încetarea contractului de leasing, iar acestea sunt legate fie de expirarea duratei acestuia, fie de factori care au dus la rezilierea sa. Iată principalele moduri în care poate înceta contractul.
Contractul de leasing expiră
În momentul în care perioada de leasing expiră, contractul va înceta, iar utilizatorul își poate manifesta una dintre cele trei opțiuni permise de lege.
Rezilierea contractului
Există și situații în care contractul va putea înceta înainte de a expira, iar documentul va fi reziliat. Printre acestea se numără:
Refuzul utilizatorului de a primi bunul
În cazul în care utilizatorul refuză să mai primească bunul de la furnizor, această faptă va duce, potrivit art. 14 din OG 51/1997, la rezilierea contractului.
Insolvență sau dizolvarea uneia dintre părți
Dacă utilizatorul se află în stare de insolvență, drepturile finanțatorului asupra bunului utilizat în baza unui contract de leasing sunt opozabile judecătorului sindic. În cazul în care utilizatorul se află în procedură de lichidare, drepturile asupra bunurilor îi revin lichidatorului.
Judecătorul sindic și lichidatorul au aceleași drepturi asupra bunurilor și în situația în care finanțatorul intră în stare de insolvență sau de dizolvare.
Pieirea, pierderea sau dispariția bunului
În cazul în care bunul este distrus parțial sau total, ori se constată dispariția sa prin furt, contractul de leasing va fi reziliat.
Neplata integrală a ratei de leasing pentru două luni consecutive
În situația în care utilizatorul nu își plătește ratele restante timp de două luni consecutive, contractul de leasing va fi reziliat. Totuși, în cazul decesului sau incapacității utilizatorului, contractul de leasing nu va fi reziliat.
Este foarte important să cunoaștem tipurile de contracte de leasing, avantajele fiecăruia dintre ele, dar și obligațiile fiecărei părți, pentru a decide soluția potrivită pentru noi și pentru a stabili dacă merită să achiziționăm un autoturism în leasing.
Sursa Foto: Shutterstock
Un pasionat al domeniului auto, Dragos este mereu in cautarea ultimelor tendinte si noutati din industrie. A crescut indragind motoarele cu combustie interna, insa este pasionat, deopotriva, de sunetul inconfundabil al unui motor V8, cat si de evolutia tehnologica in domeniul masinilor electrice. Fie ca vorbim despre performanta, design, tehnologie sau tendinte in industrie, Dragos este mereu la curent cu cele mai noi inovatii si evenimente din lumea auto, oferind informatii complexe intr-un mod accesibil si captivant.
