autovit.ro
B SECTIUNI

Contractul de leasing auto: tot ce trebuie să știi despre o astfel de convenție

Tot mai multe persoane aleg să cumpere o mașină în leasing, atrase fiind de vasta ofertă de autoturisme disponibile pe piață, dar și de flexibilitatea pe care un astfel de serviciu o oferă.

În cadrul unei operațiuni de leasing, o parte denumită locator-finanțator transmite dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, către cealaltă parte, denumită locatar-utilizator, contra unei plăți periodice care poartă și numele de rată de leasing.

Cadru legislativ pentru contractul de leasing
Părțile contractului
Tipuri de contracte de leasing
Diferența dintre cele două tipuri de contracte
Două situații contractuale
Obligațiile finanțatorului
Obligațiile utilizatorului
Răspunderea părților
Cum poate înceta un contract de leasing

Ce este leasingul auto și care sunt avantajele sale

Leasingul auto reprezintă o modalitate de finanțare prin care o persoană fizică sau juridică poate folosi un vehicul nou sau second-hand pentru o perioadă determinată, fără a-l cumpăra direct. Printre principalele avantaje ale leasingului se numără:

  • posibilitatea de a folosi un autoturism cu o investiție inițială mai mică decât în cazul achiziției directe;
  • flexibilitatea financiară, cu rate lunare adaptate bugetului personal sau al companiei;
  • opțiunea de a schimba mașina la intervale regulate (în special în cazul leasingului operațional);
  • avantaje fiscale pentru companiile care aleg leasingul în locul cumpărării directe;
  • proceduri administrative mai simple în comparație cu creditele auto clasice.

Cadru legislativ pentru contractul de leasing

OG 51/1997 sau legea leasingului reglementează contractul de leasing și îl definește drept acel contract în care o parte denumită locator transmite dreptul de folosință asupra unui bun, pentru o perioadă determinată, iar în schimbul acestui drept, cealaltă parte, denumită și locatar, se obligă să plătească o sumă lunară de bani, denumită și rată de leasing.

Tot în lege se mai precizează că, la sfârșitul perioadei de leasing, locatorul este obligat să respecte dreptul de opțiune a locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi perioada contractului de leasing sau de a înceta definitiv raporturile contractuale.

Este important de menționat că Ordonanța 51/1997 a fost republicată și actualizată de mai multe ori, ultima modificare semnificativă fiind adusă prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care stabilește regimul fiscal aplicabil operațiunilor de leasing. Pentru a fi la curent cu prevederile legislative în vigoare, este recomandat să consulți varianta actualizată a legii la momentul încheierii contractului.

Cadrul legislativ pentru contractul de leasing auto

Părțile contractului

Indiferent de natura sa, în orice contract de leasing sunt implicate două părți, care sunt denumite finanțator, respectiv utilizator. 

Finanțatorul 

Este acea parte a contractului care transmite dreptul de folosință a bunului către utilizator. Totuși, calitatea acestuia de proprietar asupra bunului care face obiectul contractului de leasing nu este obligatorie, iar în cazul în care finanțatorul nu deține respectivul autoturism, acesta poate să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu un furnizor. Acest raport contractual nu îl privește însă pe utilizator și se desfășoară strict între finanțator și furnizor. 

Potrivit OG 51/1997, finanțatorul poate funcționa în parametri legali doar dacă este o societate de leasing. 

Tipuri de contracte de leasing

Utilizatorul

Utilizatorul este persoana care beneficiază de bunul ce face obiectul contractului și care, la finalul acordului, poate să opteze pentru a-l cumpăra. În schimbul acestuia, utilizatorul va plăti valoarea reziduală.

Este important de precizat că utilizatorul poate fi atât o persoană fizică, cât și o persoană juridică. În cazul persoanelor juridice, leasingul poate aduce avantaje fiscale semnificative, precum deducerea TVA-ului (în cazul societăților plătitoare de TVA) și amortizarea accelerată a bunului (în cazul leasingului financiar).

Tipuri de contracte de leasing

Tot în legea leasingului se precizează că există două tipuri de contracte de leasing, respectiv: contract de leasing financiar și contract de leasing operațional.

Contract de leasing financiar

În cadrul acestui tip de acord, utilizatorul are opțiunea de a deveni proprietar asupra bunului care face obiectul contractului, după plata tuturor ratelor de leasing și a valorii reziduale.

Valoarea reziduală reprezintă suma care trebuie achitată la sfârșitul perioadei de leasing pentru a deveni proprietarul autoturismului. Aceasta este stabilită la începutul contractului și poate varia între 1% și 20% din valoarea inițială a bunului, în funcție de politica companiei de leasing și de durata contractului. Cu cât perioada de leasing este mai lungă, cu atât valoarea reziduală poate fi mai mică.

Contract de leasing operațional

Leasingul operațional este un acord mai puțin utilizat în țara noastră, care se aseamănă într-o foarte mare măsură cu contractul de închiriere. În cadrul unui contract de leasing operațional, nu poate fi vorba despre o rată a dobânzii, ci despre o rată lunară, denumită și chirie, care își va modifica valoarea în funcție de gradul de depreciere a mașinii, dar și de marja de profit a companiei de leasing.

De asemenea, la sfârșitul contractului de leasing operațional, utilizatorul nu va avea opțiunea de a deveni proprietar al autoturismului, acesta având obligația de a-l returna furnizorului. Totuși, există companii de leasing care îi pot permite utilizatorului să intre în posesia autoturismului, în schimbul unui preț negociat între cele două părți.

Leasingul operațional pentru persoane juridice include adesea și servicii suplimentare în rata lunară, precum: asigurarea RCA și CASCO, întreținerea periodică a autovehiculului, schimburi de anvelope sezoniere, asistență rutieră și automobil de înlocuire în caz de defecțiune. Acest pachet îl face atractiv în special pentru companii care doresc să-și gestioneze mai eficient flota auto și să aibă costuri previzibile, fără surprize financiare.

Citește și: Top 5 breakuri din clasa compacta

Diferența dintre cele două tipuri de contracte

Pentru a înțelege diferențele dintre leasingul operațional și cel financiar, trebuie să discutăm despre condițiile principale ale unui astfel de document și despre cum sunt acestea implementate în cadrul acordului.

Dreptul de proprietate

Primul criteriu care diferențiază un contract de leasing financiar de unul operațional este dreptul de proprietate. O persoană care își dorește să încheie un contract de leasing, iar la sfârșitul acestuia să aibă opțiunea de a păstra bunul, va trebui să aleagă varianta unui acord financiar.

Pentru persoanele care nu își doresc să păstreze autoturismul, ci ar prefera, mai degrabă, înlocuirea acestuia cu un model mai nou, de îndată ce contractul s-a încheiat, ar trebui să opteze pentru un leasing operațional.

Costuri

În cazul unui contract de leasing financiar, utilizatorul va trebui să achite un avans și o rată cu o dobândă variabilă, care se va schimba în funcție de dobânzile de referință sau de deprecierea valorii mașinii. În schimb, pentru leasingul operațional, utilizatorul nu va trebui să achite un avans, ci va avea de plătit doar o rată lunară fixă.

Intră pe Autovit.ro dacă ești interesat să achiziționezi un autoturism.

Tratamentul contabil pentru persoane juridice

Din punct de vedere contabil, cele două tipuri de leasing sunt tratate diferit. În cazul leasingului financiar, bunul apare în activele companiei utilizatoare și se înregistrează amortizarea acestuia, iar în pasive apare datoria de leasing. Pentru leasingul operațional, cheltuiala este înregistrată integral ca o cheltuială operațională, fără a afecta bilanțul companiei. Acest aspect poate fi important pentru companiile care urmăresc anumiți indicatori financiari sau care au restricții privind gradul de îndatorare.

Responsabilități

În cazul unui leasing financiar, clientul este responsabil în totalitate de reparațiile și operațiunile de mentenanță necesare pentru mașină. De asemenea, tot utilizatorul se va ocupa, pe cheltuiala proprie, de plata asigurărilor, a taxelor de drum, dar și de operațiuni de schimbare a anvelopelor.

Pentru leasingul operațional, utilizatorul poate folosi bunul finanțat fără a-și mai asuma vreun risc, întrucât toate responsabilitățile și cheltuielile generate de mașină vor fi gestionate de către firma de leasing.

Două situații contractuale

După cum spuneam mai devreme, în cadrul unui contract de leasing, finanțatorul poate sau nu poate fi proprietarul autoturismului care face obiectul acordului. Totuși, în funcție de dreptul de proprietate al acestuia, pot exista două situații.

1. Finanțatorul este proprietarul bunului

În cazul în care societatea de leasing care încheie contractul este și proprietarul autoturismului, operațiunea se poate încheia foarte simplu, atunci când există acordul ambelor părți.

2. Finanțatorul nu este proprietarul bunului

În cazul în care firma care intermediază operațiunea de leasing nu are în proprietate obiectul contractului, sunt necesare două operațiuni.

În acest caz, utilizatorul va trebui să depună o cerere în care își exprimă dorința de a primi bunul, iar finanțatorul va încheia un contract de vânzare-cumpărare cu un furnizor, în urma căruia obține dreptul de proprietate pentru acel autoturism.

După îndeplinirea acestui procedeu, se va putea perfecta operațiunea de leasing financiar între finanțator și utilizator, fără a implica beneficiarul bunului în relația cu furnizorii.

Obligatiile finantatorului, in cazul unui contract de leasing auto

Obligațiile finanțatorului

În articolul 9 al Ordonanței 51/1997 se precizează și obligațiile finanțatorului, respectiv:

  • să respecte dreptul utilizatorului de a-și alege propriul furnizor de bunuri;
  • să încheie contractul de leasing cu furnizorul ales de utilizator, în condițiile formulate de acesta;
  • să încheie contractul de leasing cu utilizatorul și să îi transmită acestuia toate drepturile ce derivă din documentul de vânzare pe care finanțatorul l-a încheiat cu furnizorul, fără a include dreptul de proprietate asupra bunului. De menționat este faptul că în urma acestei acțiuni, utilizatorul va putea reclama direct furnizorului orice problemă privind calitatea bunului primit, livrarea sau asistența tehnică;
  • să asigure utilizatorului folosința deplină și neîngrădită a bunului care face obiectul contractului, cu toate că finanțatorul păstrează dreptul de dispoziție asupra bunului;
  • să-i respecte utilizatorului dreptul de a cumpăra bunul, prelungi contractul de leasing sau încheia acordul;
  • să pună utilizatorului la dispoziție bunul care face obiectul operațiunii de leasing.

Citește și: Top 3 cele mai noi SUV-uri lansate pe piata

Obligațiile utilizatorului

În cadrul contractului de leasing, și utilizatorul are anumite responsabilități, atât înainte de semnarea propriu-zisă a documentului, cât și după. Iată care sunt acestea:

  • să efectueze recepția bunului și să primească bunul;
  • să respecte întocmai instrucțiunile oferite de furnizor în ceea ce privește exploatarea bunului primit;
  • să asigure instruirea propriu-zisă a personalului ce urmează să folosească bunul respectiv;
  • să ceară acordul finanțatorului de fiecare dată când își dorește să greveze cu sarcini bunul ce face obiectul leasingului;
  • să ceară acordul finanțatorului de fiecare dată când dorește să schimbe locul declarat al bunului;
  • să solicite acordul finanțatorului atunci când aduce modificări bunului ce face obiectul contractului;
  • să respecte contractul de leasing și să plătească toate sumele datorate, potrivit acestuia;
  • să-și asume toate riscurile survenite din folosirea bunului în mod direct, inclusiv riscul pierderii, avarierii sau distrugerii totale a bunului din cauze fortuite. În oricare din aceste situații, utilizatorul va achita în continuare ratele de leasing, până la achitarea integrală a tuturor ratelor;
  • să restituie bunul conform condițiilor din contractul de leasing;
  • în cazul unei tulburări a dreptului de proprietate venită din partea unui terț, utilizatorul are obligația de a-l informa pe finanțator în timp util.

În cazul mașinilor achiziționate în leasing, utilizatorul are și obligația de a asigura vehiculul prin poliță CASCO pe toată durata contractului, cu cesionarea drepturilor de despăgubire în favoarea finanțatorului. În general, companiile de leasing impun anumite condiții minime pentru polița de asigurare și pot recomanda sau chiar impune colaborarea cu anumiți asigurători parteneri.

Dacă vrei să afli mai multe detalii despre asigurarea CASCO, citetește și acest articol despre cadrul legal, avantajele și acoperirea teritorială a unei astfel de polițe.

Răspunderea părților

În Capitolul IV din OG 51/1997 se reglementează și răspunderea părților, din care rezultă următoarele:

  • în cazul în care utilizatorul nu își exercită obligația de a primi bunul, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing;
  • în situația în care utilizatorul nu își plătește integral rata stabilită în contract pe parcursul a două luni consecutive, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing. În cazul în care acordul este reziliat, utilizatorul va trebui să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate până la data la care bunul va fi restituit;
  • dacă finanțatorul nu respectă dreptul de opțiune a utilizatorului în ceea ce privește cumpărarea bunului după expirarea contractului, utilizatorul are varianta de a cere daune sau poate solicita instanței de judecată să pronunțe o hotărâre judecătorească, ce va ține loc de act de vânzare.

Cum poate inceta un contract de leasing

Cum poate înceta un contract de leasing

Există mai multe situații care atrag încetarea contractului de leasing, iar acestea sunt legate fie de expirarea duratei acestuia, fie de factori care au dus la rezilierea sa. Iată principalele moduri în care poate înceta contractul.

Contractul de leasing expiră

În momentul în care perioada de leasing expiră, contractul va înceta, iar utilizatorul își poate manifesta una dintre cele trei opțiuni permise de lege.

  1. Cumpărarea bunului prin achitarea valorii reziduale.
  2. Prelungirea contractului de leasing pentru o perioadă suplimentară agreată de ambele părți.
  3. Returnarea bunului către finanțator și încetarea definitivă a raporturilor contractuale.

Rezilierea contractului

Există și situații în care contractul va putea înceta înainte de a expira, iar documentul va fi reziliat. Printre acestea se numără:

  • refuzul utilizatorului de a primi bunul – în cazul în care utilizatorul refuză să mai primească bunul de la furnizor, această faptă va duce, potrivit art. 14 din OG 51/1997, la rezilierea contractului;
  • insolvență sau dizolvarea uneia dintre părți– dacă utilizatorul se află în stare de insolvență, drepturile finanțatorului asupra bunului utilizat în baza unui contract de leasing sunt opozabile judecătorului sindic. În cazul în care utilizatorul se află în procedură de lichidare, drepturile asupra bunurilor îi revin lichidatorului. Judecătorul sindic și lichidatorul au aceleași drepturi asupra bunurilor și în situația în care finanțatorul intră în stare de insolvență sau de dizolvare;
  • distrugerea, pierderea sau dispariția bunului – în cazul în care bunul este distrus parțial sau total, ori se constată dispariția sa prin furt, contractul de leasing va fi reziliat;
  • neplata integrală a ratei de leasing pentru două luni consecutive – în situația în care utilizatorul nu își plătește ratele restante timp de două luni consecutive, contractul de leasing va fi reziliat. Totuși, în cazul decesului sau incapacității utilizatorului, contractul de leasing nu va fi reziliat.

Avantaje și dezavantaje ale leasingului auto

Avantaje:

  • costul inițial mai redus comparativ cu achiziția directă (avansul în leasing este de obicei 10-30% din valoarea mașinii);
  • posibilitatea de a conduce o mașină nouă cu o investiție inițială mai mică;
  • flexibilitate financiară prin rate adaptate bugetului personal;
  • proceduri de aprobare mai simple decât la creditele bancare tradiționale;
  • avantaje fiscale pentru persoanele juridice (deducerea TVA, deducerea ratelor sub formă de cheltuieli);
  • posibilitatea de a include asigurarea și întreținerea în rata lunară (în cazul leasingului operațional).

Dezavantaje:

  • costul total al leasingului poate fi mai mare decât achiziția directă pe termen lung;
  • limitări privind utilizarea mașinii (limitări de kilometraj, modificări interzise fără acord);
  • obligativitatea asigurării CASCO pe toată perioada contractului;
  • necesitatea aprobării pentru deplasări în străinătate (în unele cazuri);
  • penalități pentru rezilierea anticipată a contractului.

Citește și acest articol dacă vrei să afli mai multe detalii despre probleme potențiale la o mașină cumpărată în leasing și cum le gestionezi.

Este foarte important să cunoaștem tipurile de contracte de leasing, avantajele fiecăruia dintre ele, dar și obligațiile fiecărei părți, pentru a decide soluția potrivită pentru noi și pentru a stabili dacă merită să achiziționăm un autoturism în leasing. 

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ne gasesti pe:
Ai intrebari?

Acceseaza sectiunea Ajutor

(031) 860 90 90 (de Luni pana Vineri intre
09:00 - 18:00)